Sanatatea costa! Indiferent de unghiul de abordare din oricare colt al lumii, aceasta sintagma este una mai mult decat realista. In functie de terapiile care se impun in tratarea afectiunilor (mai grave sau mai putin grave) speciei umane, de-a lungul istoriei a existat aceeasi bariera de ordin economic. Conform departamentului de sanatate si servicii umane din SUA, (US Department of Health and Human Services), medicina regenerativa este noua treapta de evolutie a tratamentelor medicale necesara pentru a combate costurile serviciilor medicale aflate in continua crestere.
Tocmai de aceea, marile puteri ale lumii investesc anual miliarde de dolari in cercetarea medicala si in special in medicina regenerativa. O veste buna, daca ne gandim la problemele financiare cu care se confrunta sanatatea Romaniei, insuficient finantata parca dintotdeauna.

Investitii de 4 miliarde de dolari

Numai in SUA, costurile directe ale ingrijirilor medicale in cazul transplantului de organe si tesuturi sunt de 350 miliarde dolari (aproximativ 8% din bugetul total de sanatate), estimandu-se o crestere a acestei piete la peste 500 miliarde de dolari in 2020. Multe proiecte de cercetare sunt dependente de finantarea privata, deoarece banii publici nu sunt suficienti. Aproximativ 4 miliarde de dolari au fost investiti numai pana in prezent de sectorul privat in cercetare. Marile corporatii farmaceutice sunt implicate, iar medicina regenerativa s-a extins la nivel global, cercetarile desfasurandu-se in SUA, Europa si Asia, in special In China. Daca ne gandim la insuficienta cardiaca (boala frecventa printre varstnici), sunt peste 23 de trialuri clinice in medicina regenerativa in desfasurare, tintind o piata de 80 milioane de dolari in 2030. Piata medicinei regenerative era estimata in 2010 la 100-200 milioane de dolari. Un eveniment major ce a avut loc in 2010 in SUA, si care a aratat de fapt gradul de interes In medicina regenerativa, a fost achizitia unui procent de 20% din actiunile unei companii de cercetari in medicina regenerativa (Mesoblast) pentru suma de 220 milioane dolari, de catre o alta companie de biotehnologii (Cephalon), precum si drepturile asupra platformei acestora de celule stem mezenchimale utilizate in boli cardiovasculare, infarct si variate boli neurodegenerative.

Indicatia de transplant include 80 de boli

De altfel, celulele stem, definite prin capacitatea de a da nastere unor celulele identice cu ele insele (proprietatea de autoreplicare), dar si diferite (proprietatea de diferentiere), stau la baza mecanismelor proprii de regenerare a organismului. Transplantul de celule stem hematoformatoare, prezente in grefele de maduva osoasa, sange periferic sau sange placentar, reprezinta primul domeniu de aplicabilitate a celulelor stem. Pe langa leucemii, exista si alte tipuri de boli ce beneficiaza de tratament standard cu transplant de celule stem hematopoietice. In total, sunt peste 80 de boli pentru care transplantul este folosit ca terapie standard in intreaga lume – diferite tipuri de leucemii, limfoame, sindroame mielodisplazice, anemii refractare, boli imunologice, cancere etc. Printre alte afectiuni pentru care transplantul cu celule stem este in studiu se numara diabetul, bolile cardiovasculare, bolile neurologice, Alzheimer, Parkinson sau cancerul de san.

Viata de la -200 grade C

Intr-o cheie a existentei umane si implicand oportunitatea salvarii unei vieti prin transplantul cu celule stem, putem spune ca aceasta sansa vine de la minus 200 de grade Celsius.
Aceste celule stem prezente in cordonul ombilical pot fi recoltate doar la nastere, fiind practic singurul moment in care se poate interveni. Procedura este una simpla si dureaza cateva secunde sau minute, fiind executata chiar de medicul care asista nasterea, naturala sau prin cezariana. Recoltarea se face printr-o punctie in cordonul ombilical si transferarea sangelui intr-o punga speciala de recoltare.
Aceasta manevra nu implica niciun risc sau durere pentru mama sau copil si este efectuata dupa ce cordonul ombilical este sectionat. Sangele recoltat este transportat catre banca de stocare, unde urmeaza sa intre in faza de procesare.
In laboratorul bancii, sangele este supus unui procedeu de separare celulara, metoda recomandata de standardele internationale AABB fiind cea automata cu SEPAX, pastrand doar concentratul de celule stem. Urmeaza o congelare programata si treptat se ajunge la crioprezervarea in tancuri speciale, in vapori de azot lichid, la o temperatura in jurul valorii de -190 grade Celsius. In aceasta stare, celulele stem stocate pot fi pastrate pe o perioada teoretic nelimitata. Potrivit statisticilor, cea mai veche proba stocata in lume are aproximativ 24 de ani, dar exista si tesuturi umane criogenate cu succes de peste 50 de ani. Mai exact, conform ultimelor rezultate publicate de Hal E.Broxmeyer in 2010, in conditiile depozitarii sub forma criogenata, grefele de celule stem testate dupa 24 de ani si-au pastrat parametrii biologici la valori comparative cu momentul procesarii si inghetarii, confirmand astfel posibilitatea depozitarii grefelor pe perioade lungi de timp.

Piata romaneasca, 15 milioane de euro

In prezent, media numarului de recoltari in Europa este de aproximativ 2-4% din numarul de nasteri, iar Romania se incadreaza in aceasta medie. Sunt state cu traditie in recoltarea de celule stem la nastere, ca de exemplu Portugalia, Spania sau Italia, unde numarul de recoltari este mult mai mare. Portugalia are circa 15% recoltari din numarul de nasteri. Costurile medii ale recoltarii celulelor stem se situeaza intre 1.000-2000 euro/recoltare, diferentele de pret fiind rezultate in special din costurile diferite ale procesarii si stocarii celulelor stem in diferite state ale UE, dar mai ales de standardele de calitate pe care le respecta banca de celule stem.

15 milioane de euro este estimarea pietei celulelor stem din Romania.
5% recoltari de celule stem din numarul de nasteri este media inregistrata anual in tara noastra.
1988, anul in care s-a efectuat cu succes primul transplant de celule stem provenite din sangele placentar.
377.810 transplanturi cu celule stem au fost realizate in Europa pana acum 3 ani, numai in 2010 realizandu-se 26.394 de noi proceduri.
600.000 de unitati de celule stem sunt disponibile pentru transplant in zilele noastre la nivel mondial.

Stiintific, medicina regenerativa include diverse biotehnologii cu aplicabilitate clinica terapeutica, cum ar fi administrarea celulelor stem si a progenitorilor, utilizarea moleculelor solubile active biologic in asociere cu celulele stem sau singure,  inlocuirea tesuturilor sau organelor lezate cu altele noi obtinute in vitro prin inginerie tisulara, reprogramarea celulelor stem sau terapia genica.