În articolul precedent, am discutat pe larg despre nenumăratele avantaje ale naşterii naturale, şi despre cât de frumoasă şi împlinitoare este această experiență.
Deşi avantajele naşterii vaginale sunt multiple atât pentru mamă cât şi pentru bebeluş, din păcate practica medicală din viața de zi cu zi ne arată că uneori, pot apărea şi consecințe negative, unele cu impact major, şi este bine să le cunoaştem, pentru a le putea preveni, anticipa sau trata la timp, şi a reduce riscurile la minimul posibil.
O naştere naturală bună înseamnă o mămică foarte bine informată, asumată în decizii şi pregatită pentru travaliu.
Dezavantaje/ Riscuri pentru mamă:
Data nașterii nu poate fi apreciată cu exactitate. Este dificil de programat și organizat ultima parte a sarcinii mai ales din punct de vedere logistic și cosmetic. Totodată marea majoritate a travaliilor debutează noaptea iar dacă nu locuiți aproape de maternitatea în care veți naște va trebui să vă porniți noaptea la drum (lung). O parte din sarcini depăşesc termenul, astfel încât, pe lângă riscurile medicale aferente bebeluşului, nivelul de stres şi anxietate al mamei este de cele mai multe ori ridicat.
Travaliul nu este întotdeauna ușor (multe femei confundă nașterea naturală cu nașterea ușoară), uneori este deosebit de lung și dureros, se fac o serie de manevre medicale (clismă, perfuzii, injecții, forceps, ventuză, decolare manuală de placentă, chiuretaj, meșaj, extragerea placentei, sutura rupturilor sau a epiziotomiei, etc – în funcție de spital, medic sau particularitatea cazului) care sunt cel puțin neplăcute dacă nu dureroase la propriu. Doar o femeie foarte bine echilibrată, pregătită fizic și emoțional pentru naștere depășește ușor aceste evenimente. Alteori, aceste disconforturi agravează sau cresc riscul de depresie postnatală prin retrăirea evenimentelor mai puțin frumoase. În cazuri severe apare sindrom post traumatic.
