Rolul consultului preconcepțional este, pe lângă altele, de a recomanda şi tratamentele sau consultațiile interdisciplinare pentru orice patologie preexistentă, înainte de a obține o sarcină. Acest lucru funcționează ca o PREVENȚIE, astfel se evită administrarea de medicamente în sarcină, în special a celor care pot fi dăunătoare bebeluşului (teratogene).
Placenta funcționează şi ca un filtru de substanțe care pot ajunge la copil dar, din păcate, marea parte a medicamentelor şi a altor substanțe chimice pot depăşi filtrul placentar şi pot da malformații sau afecțiuni fetale ireversibile.
Cea mai delicată perioadă în dezvoltarea fetală este între 6 şi 13 săptămâni de sarcină când are loc ORGANOGENEZA, adică perioada în care se dezvoltă toate organele în miniatură. Orice substanță chimică poate interfera cu acest proces ducând la malformații grave şi ireversibile ale organelor interne fetale.
Medicamentele sunt tot substanțe chimice. Ele sunt testate în studii clinice, iar în funcție de efectul pe care îl au asupra sarcinii ele trebuie alese doar de către un MEDIC care ştie să cântărească corect raportul risc/beneficiu.
Experiența îngrozitoare legată de utilizarea talidomidei în trecut, din care au rezultat atât de mulți copii malformați (focomielie) a dus la crearea unor reglementări legale şi clasificarea în 5 grupe de risc respectiv A,B,C,D şi X. Grupa A fiind considerată sigură, iar de la grupa B în sus riscurile sunt din ce în ce mai mari. Grupa X conține medicamente 100% contraindicate în sarcină, fiind cunoscut riscul extraordinar de mare asupra fătului.
